THEN and NOW

THEN

NOW

 

THEN

NOW

 

THEN

NOW

 

THEN

NOW

 

THEN

NOW

 

 

 

 

 

 

DIN VIATA OAMENILOR CELEBRII -II-

MOARA SANS  SOUCI

* “Draga vecine,moara Sans Souci nu-ti apartine nici tie,nici mie. Ea apartine istoriei;deci ne este imposibil amandurora-tie de a o vinde si mie de a o cumpara . Dar,deaceea,ca vecini,trebuie sa ne ajutam intre noi,iti remit un ban de 10000 de florini,pe care ii vei incasa din Trezoreria Statului.”

*******************************************************************

 

NAPOLEON BONAPARTE

* Napoleon contrabandist

Istoria a consemnat severele pedepse pe care Napoleon le aplica celor care se ocupau cu contrabanda. El ii pedepsea exemplar mai ales pe cei care aduceau pe ascuns marfuri din Anglia. Totusi,din ordinul sau,a fost pus la punct un plan,care a reusit,si prin care a adus,de contrabanda mii de aparate de ras,englezesti,care au fost expuse si vandute la Expozitia din 1802 din Paris,cu un pret derizoriu.

********************************************************************

 

 

 

 

 

 

 

JOHANN GUTENBERG

* Johann Gesfleisch,zis Gutenberg,nascut in 1400,la Maenza,n-a fost,cum se obisnuieste a se spune,inventatorului,care era cunoscut cu mult inaintea nasterii sale. Impreuna cu Fust si Scaffer,el a perfectionat presa si uneltele tipografului. Amenajand tipografia,adica sistemul literelor moderne,el a permis imprimeriei sa se dezvolte considerabil. Gutenberg a trait la Strasbourg si apoi la Maenza; a murit in 1468.

********************************************************************

INES DE CASTRO

* Ines de Castro a fost o femeie celebra prin frumusetea si nenorocirea care i-au marcat viata. A fost sotia infantelui Pedro al Portugaliei; Camarila de la Curte,geloasa pe influenta ei,a asasinat-o. Cand a devenit rege,infantele Pedro a razbunat-o crunt.

ASASINAREA INESEI

*******************************************************************

PRINTUL BISMARCK  (dreapta)

* O lectie binemeritata

Printul Bismarck invatase de la colegul sau de universitate,contele Keiserlick,cu ocazia unor calatorii prin Kurlanda,cateva expresii in limba materna. Intr-o zi,pe cand se afla la Frankfurt am Main,se aseaza la masa in fata a doua doamne,care incepura foarte insufletite,sa discute in limba materna si sa rada cu pofta.

Desi nu intelegea prea bine ce vorbeau,printul Bismark isi dadu seama ca el era obiectul discutiei si veseliei lor. Enervat de aceasta lipsa de de tact,el s-a hotarat se le dea o lectie si sopti vecinului sau : “Cand iti voi spune cateva cuvinte straine,sa-mi dai o cheie”. Pe la sfarsitul mesei,cand veselia celor doamne devenise de nesuportat,Bismarck spuse vecinului sau,cu voce tare :”Dod man te io aislegen!” (in letona : da-mi cheia!). Cele doua doamne vesele amutira brusc,se rosira ca para focului,sarira de pe scaune si parasira incaperea.

*******************************************************************

DIN VIATA OAMENILOR CELEBRII -I-

PICTURA CE PREZINTA SACRILEGIUL ADUS DE CLODIUS

 

* “Sotia Cezarului nu trebuie nici macar banuita”

A fost raspunsul pe care l-a dat Julius Cezar intr-o imprejurare memorabila: Clodius,un tanar patrician,ambitios si vicios,s-a indragostit de Pompeea,sotia imparatului. Intr-o noapte,pe cand imparateasa impreuna cu doamnele din suita ei celebrau misterele zeitei celei bune,mistere interzise barbatilor,cu complicitatea unei sclave,Clodius s-a strecurat in apartamentele Pompeei. Descoperit de o alta sclava,credincioasa stapanei sale,amorezul a fost prins si trimis in fata judecatorilor.

REPUDIEREA POMPEIEI

 

A doua zi-relateaza scriitorul Plutarh-intreaga Roma stia desore sacrilegiul lui Clodius. Desi era convins de nevinovatia ei,Cezar si-a repudiat sotia. Chemat in fata Justitiei ca martor,imparatul a declarat ca nu are nici o cunostinta despre faptele imputate lui Clodius. Mirat,un judecator i-a cerut sa-i spuna care sunt kmotivele repudierii sotiei sale. Linistit,Cezar a dat celebrul raspuns : “Sotia Cezarului nu trebuie nici macar banuita”.

 

LUDOVIC AL -XVIII-LEA

 

* Ultimile cuvinte ale lui Ludovic al -XVIII-lea.

Cu toata starea proasta  a sanatatii sale si simtindu-si sfarsitul aproape,Ludovic al -XVIII-lea,rege al Frantei,se arata in public si particicpa la toate consiliile ministrilor sai. La 25 august 1824,de ziua Sf.Louis,cand contele de’Artois,fratele regelui,l-a sfatuit,data fiind starea sanatatii sala,sa  nu primeasca pe nimeni,ele a primit uramatorul raspuns: “Un rege al Frantei are dreptul sa moara,dar nu are dreptul sa fie bolnav”.

 

CAROL AL -IV-LEA

 

* Numarul patru in viata lui Carol al-IV-lea al Germaniei :

> A fost al patrulea imparat cu acest nume

>A construit patru palate si,in fiecare avea patru camere pentru uz personal,fiecare camera avea patru usi si patru ferestre

>Imparatul manca de patru ori pe zi,la fiecare masa i se aduceau patru feluri de mancare si patru feluri de vin.

>Patul sau era vopsit in patru culori

>Vorbea patru limbi :germana,franceza,engleza si spaniola.

>S-a casatorit de patru ori

>Imperiul sau era impartit in patru provincii si in fiecare provincie avea patru corpuri de armata.

>Bolnav,a fost ingrijit de patru medici si a murit pe 4 octombrie 1378,o singura data,in-tradevar )

 

FRANTZ  LISZT

 

* Odata…

Frantz Liszt  a dat un concert la palatul Tarului Rusiei. In timp ce Liszt canta la pian,suveranul conversa cu o doamna. Scos din fire de o asemenea impolitete,celebrul pianist se opri brusc,la mijlocul concertului. Se facu o tacere mormantala,penibila; intrebat de Tar de ce nu canta mai departe,Liszt a raspuns : “Cand imparatii vorbesc,supusii trebuie sa taca.”

 

VESPASIAN

 

* Imparatul.

Imparatul trebuie sa moara in picioare. Vespasian,imparatul Romei,trecuse de 68 de ani cand cuprins de o stare de slabiciune progresiva,care,pana la urma,l-a dus la groapa,pastrandu-si umorul si seninatatea sufleteasca,lua in deradere pregatirile are se faceau si apoteoza care avea sa urmeza: “Imi dau seama ca incep sa devin un zeu-spunea el sfetnicilor sai in timp ce situatia sanatatii sale devenea disperata si el intelegea ca nimic nu-l mai poate sakva. Cu toata boala sa,nu si-a parasit atributiile pana in ultimile clipe,acordand audiente intins pe patul sau de suferinta. Simtind ca se sfarseste,cu o ultima sfortare,dadu sa se ridice si spuse : “Un imparat trebuie sa moara in picioare” ,dupoa care isi dadu sufletul in bratele ofiterilor din garda pretoriana.

MONEDE EMISE DE VESPASIAN.

ISTORICUL IMNULUI “GAUDEAMUS IGITUR”

De la sfarsitul veacului al XVII -lea,studentimea a adoptat ca imn al infratirii internationale faimosul cant “GAUDEAMUS IGITUR”. Textul latin,intr-adins acceptat in original,simbolizeaza traditionala,seculara prietenie a tineretului studios de pretutindeni,exprimata intr-un limbaj literar de circulatie universala. Titlul <SA NE BUCURAM,ASADAR>,si continutul cantului raspund unei teme majore a umanitatii: bucuria vietii omenesti. Acest optimism i-a asigurat cantului durabilitatea constanta pana azi.

BIOGRAFIA imnului studentesc se intinde de-a lungul mai multor veacuri. Compozitorul melodiei a ramas,pana acum,anonim. Se pare ca este vorba de un cant medieval,de origine germana,a carui prima tiparitura muzicala a aparut in anul 1788. Versurile celor 7 strofe provin din mai multe surse literare. In trecutul indepartat,pe langa textul latin,a circulat si altul german,ajungandu-se in secolul al XVIII-lea la un text mixt (latin-german),strabatut de multe vulgaritati.

Strofa intai a descoperita intr-un manuscris din 1582,in timp ce urmatoarele doua provin dintr-un cant medieval gregorian (psalm),identificat documentar in 1267. Forma definitiva pe care o cunoastem azi a imnului “GAUDEAMUS IGITUR” a realizat-o in 1871 preotul si si literatul german C.W Kindleben,expulzat din Halle pentru continutul revolutionar al cantecelor sale studentesti,C.W Kindleben a murit in 1785,surghiunit,la Dresda.

Imnul studentesc a cunoscut repede o circulatie europeana,centrele universitare germane devenind principalele “focare”de raspandire a lui “GAUDEAMUS IGITUR”. Tinerii din intreaga lume veniti la studii de perfectionare au preluat cantul,impunandu-l apoi si in patria lor. Nu l-au ocolit in creatia lor nici marii compozitori: Johannes Brahms,de pilda,a scris in 1880,populara sa “Uvertura academica op.80″ folosind ca tema melodia “GAUDEAMUS IGITUR”. In tara noastra,Imnul Studentilor s-a tiparit in 1880,de catre Ciprian Porumbescu,in brosura de buzunar intitulata “Colectiune de cantece sociale pentru studentii romani”. Desigur,Societatea Romana Juna din Viena,care l-a incurajat pe autorul operei ‘”CRAI NOU” sa de-a la iveala acel cant,il adoptase in repertoriul curent chiar de la inceputurile activitatii sale. “GAUDEAMUS IGITUR”se afla in prezent in viata cercurilor studentesti romanesti din Imperiul Austro-Ungar inca de la mijlocul secolului al-XIX-lea.

Curand,dupa infiintarea Universitatii din Iasi in 1860,imnul va patrunde si in Principatele Romane. Imnu;l Studentilor a intrat in patrimoniul cantecelor revolutionare ale tineretului nostru de aproape un veac alaturandu-se cantecelor patriotice ale poporului roman.

**********************************************************************

GAUDEAMUS IGITUR

Gaudeamus igitur,

Juvenesus dum sumus!

Post jucundam juventutem,

Post molestam senectutem

Nos habebit humus (bis)

 

Ubi sunt qui ante nos

In mundo fuere?

Vadite ad superos

Transite ad inferos,

Ubi jam fuere (bis)

 

Vita nostra brevis est,

Brevi finietur,

Venit mor velociter,

Rapit nos atrociter,

Nemini parcetur (bis)

 

Vivat Academia ,

Vivat professores !

Vivat membrum quod libet,

Vivat membra quae libet-

Semper sint in flore! (bis)

 

Vivant omnes virgines,

Faciles,formosae.

Vivat et mulieres-

Tenerae,amabiles,

Bonae,laboriosae (bis)

 

Vivat et Respublica

Et qui illam regit !

Vivat nostras civitas,

Maecenatum caritas,

Quae nos hic protegit (bis)

 

Pereat tristitia ,

Pereant osores,

Pereant diabolus,

Quivis antiburshius

Atque irrisores (bis).

IN TIMPUL ASEDIULUI 1870-1871 PARIZIENII AU MANCAT -TOCANITA DE PISICA,COTLET DE CAINE SI FRIGARUI CE SOARECE-

ALTE OBICEIURI ALIMENTARE PENTRU PARIZIENI

In cursul iernii 1870-1871,armata prusaca asedeiaza Parisul. Orasul este complet incercuit,fara nici o legatura cu lumea exterioara. Alimentele nu mai pot ajunge la Paris. Pretul celor care care se mai gasesc creste vertiginos,curand se instaleaza o intensa bursa neagra. Magazinele sunt golite in cateva saptamani si parizienii – obisnuitisa manance bine – sunt constransi sa se hraneasca numai cu ce gaseau. Francezii au fost dintotdeauna obisnuiti sa mamnce carne de cal,dar aceea vanduta acum provine de la caii trasurilor de bogatasi. Doi trapasi de rasa -oferiti de Tarul Rusiei- Imparatului Napoleon al -III-lea -au facut si ei parte dintre cei 65000 de cai mancati in timpul asediului. Curand,oamenii infometati au trebuit sa gaseasca alte solutii. Gurmanzii si-au indreptat atentia spre caini si pisici. Se inventeza retete culinare noi,pentru a schimba gustul acestor feluri de mancare,cel putin neobisnuite.

Iarna se prelungeste;blocada da semne ca se va prelungi si ea,asa ca parizienii aduga rozatoarele pe lista lor de bucate. O piata de soareci si de sobolani se desfasoara in centrul Capitalei. Aceste rozatoare cu blana sunt agatate in carligele macelarilor si oamenii discuta despre cum pot fi gatite mai bine. Nici pestii exotici din gradinile publice nu au scapat. La 4  decembrie 1870,cotidianul “NOUTATILE” publica un meniu adaptat situatiei,folosind toate resursele alimentare de care nefericitii parizienii mai puteau face rost :

* consomme de cal cu graminee

*frigarui din ficat de caine “a la maitre d’hotel”

*feliute de spata de pisica in sos de maioneza

*fileu de pulpa de caine cu sos tomat

*tocanita de pisica in sos de ciuperci

*cotlet de caine cu mazare-boabe

*frigarui de soarece “a la Robert”

*jigou de caine flancat de sobolani

*budinca de maduva de cal cu sos.

Catre sfarsitul anului,gradina zoologica nemaiputand sa-si intretina “pensionarii” ,ii vinde la macelarii. Totusi,directorul apreciaza ca este riscant sa trimita leii si tigrii la abator;cat despre maimute,acestea au scapat datorita asemanarii lor cu oamul. Un hipopotam este scos la vanzare la pretul de 80000 F.F,dar nime4ni nu vrea sa plateasca o asemena suma pentru un animal despre care nu se stie daca este comestibil.

DELICATESE

Macelaria d-lui Deboss de pe Blvd.Haussmann prospera;el vinde carne de zimbru,iac si zebra si se spune ca ar fi dat 27000 de F.F pentru doi elefanti,Castor si Pollux,care si-au dat obstescul sfarsit in drum spre galantarul sau. Considerate adevarate delicatese,trompele lor ajung la pretul enorm de 80 F.F/kg. Asediul a luat sfarsit in ianuarie 1871,spre marea usurare a parizienilor,care au putut reveni la mancarurile lor traditionale.

FANTOME SIMPATICE

OBICEIURILE SPIRITUALE ALE CALUGARILOR DE LA BEAULIEU

Intr-o noapte,in 1951,putin inaintea Craciunului,Michael Sedgwick,directorul cercetarii la Muzeul Automobilului din Anglia,se afla inca la masa de lucru,cu toate ca era trecut de miezul noptii. Fumul de tutun umplea tot biroul;deschizand fereastra pentru aerisire,aude cantecele unei slujbe catolice.

“Sunetele veneau ca niste valuri neregulate,ca de la un aparat radio care mergea prost;muzica era atat de frumoasa incat an incercat sa prind si eu postul respectiv la aparatul meu radio,dar…degeaba!”

In aceasi seara,Bertha Day,intendenta Abatiei,aude si ea cantecele : “Stiam ca doamna Mears-o vecina-tocmai murise.”   Amandoi vor intelege ulterior ca au auzit sunetele unei slujbe cantate de calugarii de la Abatie (manastire catolica),asa cum procedeaza acestia ori de cate ori se stinge cate un consatean.

Dar…nici un calugar nu mai traieste la Beaulieu inca din 1538  !!!  Fondata de Ordinul Cistercienilor in 1204,Abatia a prosperat,pana cand Henric al VIII-lea a inchis-o. Totusi,se pare ca abatia nu a fost parasita niciodata cu totul de calugari. Pentu locuitorii din zona,fantomele de la Beaulieu fac parte din cotidian.Reverendul Robert Frazer Powels,intretine cu acestea relatii atat de bune,incat pe unele le stie pe nume  !!! La fiecare Craciun,el face o slujba religioasa pentru ele,la bisrica din sat. Intr-o zi,cand un credincios ii atrage atentia ca nu e prea multa lume la messa pe care o oficiaza,acesta ii raspunde: “Sunt mai multi participanti decat cei pe care ii vezi”.

Dar nu toata lumea accepta cu usurinta EXISTENTA FANTOMELOR DE LA BEAULIEU; totusi…un membru al unei echipe care filma la Abatie,a auzit pe cineva coborand scarile in urma sa. Spre groaza lui,pasii il depasesc dar cel care-l urmarea e invizibil ! Alti oameni sunt inspaimantati de zgomotele care se aud noaptea dinspre cimitirul calugarilor,ca si cum ar avea loc o slujba de inmormantare. Uneori,calugarii au fost vazuti ! Sunt imbracati in maro-culoarea “fratilor” care nu fac parte dintr-un ordin-spre deosebire de ceilalti calugari care se imbraca in alb.

Actrita Margaret Rtheford a vazut intr-o zi un calugar cu o gluga maronie in cap,citind printre ruinele manastirii,vedenie avuta si de un functionar al Abatiei. In timpul celui de al doilea razboi mondial,ofiterii unei unitati antiaeriene au vazut un grup de calugari la capela. In 1979,a fost vazut un calugar care taia via.  Lordul Montagu si familia sa careia le apartine abatia din 1673,afirama ca fantomele “n-au fost niciodata altceva,decat niste prieteni.”

CAPRICIILE TRAZNETULUI

Camille Flammarion a publicat in 1904 o carticica intitulata <Capriciile traznetului>presarata cu fenomene extrem de curioase.Sa enumeram cateva dintre manifestarile ciudate ale acestei forte:

*Sa smulga tablouri din perete fara sa le distruga!

*Sa deplaseze obiecte la mica sau mare distanta!

*Sa scoata chei din broasca si sa le ascunda de pilda,intr-un sabot!

*Sa opreasca pendule,sau sa porneasca ceasuri oprite de multa vreme,care,au inceput apoi sa functioneze normal!

*Sa desprinda delicat o oglinda din suporturi si s-o puna jos,fara sa-i  produca nici o stricaciune!

*Sa smulga pietre dintr-un camin si sa le depuna de-o parte si de alta a unui copil adormit !

*Sa arunce trei copii care dormeau,in afara casei,in timp ce patul lor era sfaramat in bucati,cei trei copii ramanand nevatamati!

*Sa smulga perna de sub capul unui copil adormit,neproducandu-i acestuia nici o neplacere!

*Sa intoarca pe dos o palarie de pe un cuier!

Insa,traznetul,precum se stie,poate fi si feroce in manifestarile sale. Astfel :

> Unor oameni lovitimortal de traznet le sunt reduse corpurile la cenusa,dar vestmintele raman intacte!

>Altora,decedati tot de pe urma traznetului,corpurile le raman intacte,dar vestmintele le sunt prefacute in scrum!

>Un baiat,la o moara,este spintecat de traznet in doua,din cap pana in picioare!

Dar sa continuam cu seria mai blanda a manifestarilor traznetului:

*El sparge un maldar de farfrurii…dar numai din doua in doua!

*Cade pe biroul sefului de gara din Figanieres (Var),in iulie 1911,nelasand in toate  calimarile nici un strop de carneala!

*In aceasi luna la Vinon,aproape de Toulon,el goneste un bazin continand trei metri cubi de apa!

*Topeste glontele dintr-o pusca fara ca pulberea sa i-a foc!

*Il poarta pe un tanar,care traversa o camera,la 50 de metrii departare;tanarul se alege doar cu spaima!

Nu odata,fulgerul s-a dovedit…fotograf! De pilda:

*La 17 iunie 1896,un jurnalist numit Elisson a fost lovit de traznet intr-o cabana,aproape de Pertuis (Vauclese),si lumina lui a imprimat pe pieptul ziaristului,trecand prin haine,imaginea unui plop si a unui brad,carse aflau la 10 metrii departare; ziaristul s-a ridicat dupa impact fara  alte urmari,sanatos si intreg!

*La 27 iunie,la Berg Heim (Haut Rhin),un traznet a “fotografiat” pe spinarile a doi oameni,frunzele unui tei,rasturnandu-i  la pamant,fara sa-i omoare si fara sa le pricinuiasca vreun alt rau! Fizicianul Hirn a afirmat,ca nici un desenaor,oricat de abil,nu ar fi reusit sa reproduca totul,pana si cele mai delicate nervuri,atat de bine!

*Intr-o vara,doctorului Deredingher i s-a furat portofelul in tren.Putin timp dupa aceea, a fost chemat pentru a examina un om lovit de traznet,care avea pe palma imprimata monograma cu doua litere D,incrucisate,adica exact monograma de otel care se afla pe portofelul doctorului ! Cel care fusese lovit de traznet,dar nu omorat,a fost astfel demascat,fiind hotul portofelului.

Sa remacam eroarea fizicienilor care afirma ca,pentru a considera un fenomen drept “real” ,trebuie ca el sa poata fi repetat dupa vointa,in laborator.Repetati,deci,aceste acte ale traznetului!