MARILYN ET JOHN…

Se nimeri in mijlocul acelui furnicar incredibil de oameni,masini si zumzete,nu stia ce s-a faca,unde s-a apuce,cum s-a gaseasca usa spre locul acela care stia ca exista,locul acela care purta numele de LINISTE…

El o privea de pe marginea drumului ce ducea catre mareata si impunatoarea lui cladire,compania lasata drept dar de majorat,da,tatal sau era un excentric,iar fi putut da drept „recompensa” o masina,un iaht sau o casa nu o” BATAIE DE CAP”,cum adesea o numea el…

Fata avea un aer pierdut insa era atat de gingasa si naiva incat John surase la gandul ca arata ca un extraterestru la McDONALD’S,in mijlocul acelui vacarm de cetateni grabiti catre treburile lor,era diferita fata de ei,era ca o floare proaspata de gradina in timp ce multimea de trecatori semanau cu niste robotei de bucatarie japonezi.

Se hotari s-a se indrepte spre un taxi si s-a apuce intr-o directie oarecare,doar s-a scape de vacarmul acela…ce-o fi fost in capul ei?mama sa trebuia s-o i-a de la aeroport insa…nici nu stia de ce  puse baza pe ce-i promisese.O parasise cand avea doar doi anisori si fugise cu un actor ratat spunandu-i tatului lui Marilyn ca „nu e croita” pt „meseria” de mama,acum dupa 17 ani se decise s-a o cheme pe Marilyn pt a-i explica decea trbuit s-o paraseasca.Il acuza pe Victor,actorul devenit intre timp,gigollo pt tot si conta pe iertarea fetei.Adevarul era ca,era bolnava si medicii nu i-au dat sanse mari de recuperare si isi dorea s-a plece impacata cu gandul ca fusese iertata de cea care o abandonase fara regrete pt un barbat infidel si violent.Marilyn nu-i purta ranchiuna,nici tatal ei de altfel,insa,nu dorea decat s-a se ispraveasca toata „sarada” si s-a se intoarca mai repede acasa,insa,se pare ca dupa doua ore de asteptat fata se cai ca a venit.

Incepu s-a ploua marunt insa el nu se dezlipi de pe trotuarul vecin cu cel pe care state fata.Ceva il tintuia de caldaram,o privea de mai bine de o jumatate de ora insa nu indraznea s-a o abordeze.El,dandy-ul fara pereche,era intimidat de fetiscana asta extrem de frumoasa si naiva.Vrea s-a plece in momentul in care vazu ca fata e abordata de un golan cu intentii dintre cele mai josnice.O vazu cum incerca s-a scape de individul cu pricina insa acesta o lovi cu nerusinare si-i lua geanta dupa care o rupse la fuga.

John nu reusi sa-l prinda insa se intoarse spre biata fata care plangea disperata si-i puse mana pe umar:

-Hei,nu plange,totul va fi bine.

Ea il privi cu niste ochi verzi ireali umezi insa atat de clari si onesti incat is dori pt un moment sa-l fi strivit pe nenorocitul acela.Biata fata…

-Am pierdut…scanci ea,mi-am piedut si actele si banii…vai,cum voi ajunge eu acasa? cine m-a pus sa vin aici,doamne,ce greseala am facut!

-Hai lasa,ca te voi lasa de izbeliste,macar atata lucru sa fac,daca nu am fost in stara sa-l prind pe individul acela,glumi el. Cum te cheama,fata frumoasa si trista?

-Marilyn,zise ea privindu-l in ochi

-Marilyn,eu sunt John.

O convinse s-a intre in cafeneau de peste drum insa era atat de speriata incat nu statura mult,si cand fata se mai calma,o insoti la cea mai apropioata sectie de politie.Dupa ce ispravira toate formalitatile,John ii propuse s-a o conduca la aeroport si sa-i cumpere biletul insa fata refuza.

-Bine,atunci…esti oaspetele meu,macar in noaptea asta dupa care vom vedea…

-Nu,refuza ea categorica,nu multumesc,nu pot s-a primesc.

-Pai,doar nu poti sta pe strada…eeei,lasa-te de glume,esti invitata mea,si spun asta fara cea mai mica intentie ascunsa,o linisti el glumet.

Se intoarse de doua saptamani acasa insa simtea ca a pierdut ceva sau ceva din ea lipsea.Mama sa nu-i mai da-du nici unsemn,si era decisa ca data viitoare cand o va mai suna sa nu-i mai vorbeasca.Tatal sau o intreba in gluma dac e indragostita,deoarece nu mai era la fel,parca plutea deasupra lucrurilor…nici ea nu stia ce i se intampla,simtea ca nu-si mai gaseste locul si ca cineva sau cava lipseste…

John veni a doua zi cu un buchet mare de crini si umplu toata casa de fericire.Tatal ei il ‘adopta’ din prima clipa si-i facea cu ochil ficei sale stengareste.Cand,inseara zilei de 10 august ii ceru mana ficei sale,pe neousa masa,batranul izbucni in ras si il imbratisa parinteste zicandu-i:

-Deja o ai fiule.Marilyn ti-a dat-o din ziua aceea cand va-ti cunoscut,am simtit asta in ochii si in comportamentulei de  cand s-a intors.Trebuie sa recunosc ca e cam nepusa masa insa,mai sunt si astfel de povesti de dragoste…

Marilyn se trezi dimineata si vazu ca proaspatul ei sot era deja imbracat si gata de plecare.

-Neata somnoroaso,am incercat s-a nu te trezesc insa…o saruta tandru si ii zburli parul moale si parfumat.

-Neata dragule…nu mai trzit insa trebuia…am o gramada de lucruri de facut azi…

-Iubito,incearca s-a nu te ratacesti,rase el…nu vreu s-a te pierd sau s-a m-i te fure careva

-Nici nu as avea cum,Thomas,pe langa functia de sofer e si paznic,bietul de el…nu stiu cine l-a pus in tema,insa cred ca oricum se vede cu ochiul liber ca sunt pierduta in orasul asta imens…

-O sa te obisnuiesti…acum,da-mi un sarut si am plecat…

Statea la fel ca acum 10 ani pe trotuarul acela,simtindu-se la fel de straina si singura in vacarmul acela…totul trecea pe langa ea,si ea plutea deasupra a tot ce o inconjura.Cand se dezmetici,scoase un tipat prelung si sfasietor dorind sa poata da timpul inapoi,sA NU fi fost nicicand in orasul acela,chiar sa nu-l fi cunoscut pe John,orice numai sa nu simta durerea aceea atat de nimicitoare…

El muri cu ochii spre ea,pierzandu-si ultima clipire in ochii ei atat de frumosi si sinceri…

~ de hellqueen pe Iunie 5, 2010.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: