DESPRINDEREA…

Se trezi cu niste dureri inimaginabile;corpul ii era o imensa rana,sau cel putin asa simtea el,nu,corpul lui era o mare de durere,de fapt…pt.Dumnezeu,nici macar nu se putea misca,corpul,marea de durere,rana aceea era incapabila de miscare,ii era atat de frig,sau era paralizat,nici nu stia…

Camera,camera aceea era asa de intunecoasa si racoroasa,nu auzea nici un sunet…oare a surzit?hei,de ce ii e asa de frig?vrea sa se intinda dupa patura,fiindca era sigur ca trebuia sa fie pe undeva prin apropiere una…

Pt.Dumnezeu,ce fel de spital e asta? nici macar o asistenta sau vreo infirmiera nu vine sa vada daca bolnavii au nevoie de ceva?Incerca sa strige insa nu putu;durerile erau atat de aprigi! Pt.Dumnezeu,de ce nu-i daduse nimic pt a calma nenorocitele alea de dureri?de ce nu-l auzea nimeni?vru sa-si miste mana insa nu reusi,o durere napraznica il lovi in adancul sufletului,da pana si sufletul simtea acele dureri infernale…

I-si aminti accidentul,lumina aceea orbitoare care il ajuta sa trewaca peste dureri si tot sangele acela care il inneca,Doamne,cat de bine se simtise in lumina,cat de cald si bine era,acolo nu suferea si nici nu-i era atat de frig.

Cred ca trecuse o ora de cand statea acolo fara ca cineva sa-l fi vazut,fara ca cineva sa-l intrebe ceva.De ce nu putea  deslusi nimic prin perdeaua aceea de intuneric a camerei reci si tacute? si durerile continuau sa-l chinuie,frigul le facea si mai insuportabile.

Doamne,mai bine nu se mai trezea,mai bine ramanea acolo in lumina…dar,daca lumina insemna moarte?fusese mort si inviase?nu,mai mult ca sigur,nu.Nu credea in lumina si in toate chestiile alea paranormale si experientele in afara trupului.Dar cat de bine era in lumina! mai mult ca sigur fusese un vis,numai in vis te simti atat de bine.

Oare sotia lui plecase acasa? cred ca doctorii ii spusesera sa se duca s-a se odihneasca,ca nu se stie cand se trezeste el;da,mai mult ca sigur,lasa ca e bine ca nu e aici sa-l vada cum sufera.Isi aduse aminte ca atunci cand plutea in lumina vocea ei il aduse inapoi…da,pt ea se intoarse…marea sa dragoste…Abia astepta s-o vada…

Striga cat il tineau planmanii si gatul inghetati insa isi da-du seama ca tipatul lui e un geamat stins…era disperat…iar durerile,durerile ii mancau si ultima farama de aer care incerca s-o respire…simte ca se innabuse insa nu stia de ce?cat de mica era camera aceea?sau cat de  inghetat era de nu putea sa respira?se lupta cu durerile si cu frigul de ceva ore bune si nimic…

Poate ca orbise si de aia nu putea sa vada nimic,pote ca era in patul de spital,invelit si bine ingrijit insa el nu vede…si…poate ca e si surd,de nu aude pe nimeni,poate sotia lui e langa el si…sau poate ca inca in masina aceea nenorocita,sub mormanul acela de fiare contorsionate innecanduse in propiul sange…poate viseaza,sau poate…e mort??!!

ABIA MAI RESPIRA CAND VAZU PRIN POJGHITA DE GHEATA CE-I ACOPERI OCHII,O FATA IMPASIBILA SI RECE CARE IL SCOASE DINTR-UN COPARTIMENT FRIGORIFIC…DUMNEZEULE,ERA CONSIDERAT MORT SI EL ERA INCA VIU!!!

VAZU CUM SE PREGATESC O MULTIME DE USTENSILE MEDICALE CARE MAI DE CARE MAI TAIOASE,SI REALIZA CU DISPERARE CA PT EL SE PREGATESC…O SA-I AUTOPSIEZE CORPUL,CARE ERA CONSIDERAT „CADAVRU”

O,DUMNEZEULE,DE CE IL NU OBSERVA MACELARUL ACELA CA EL E INCA VIU,CA NU E UN CADAVRU,E O PERSOANA ZBATANDU-SE CU ULTIMILE SFORTARI PT VIATA SA.

DE CE?DE CE IL OMORAU?DE CE IL DESLIPEAU DE VIATA PT A-L DA MORTII?NU ERA DREPT! TOATE DURERILE ACELEA,TOT FRIGUL,TOATA DISPERAREA SI ASTEPTAREA DI AJUN,PT CE?NU,NU VREA S-A MOARA,NU VREA SA-SI ABANDONEZA CORPUL,DE CE I-L OBLIGAU,DE CE-L IZGONEAU DIN CORPUL SAU?DE CE-L OMORAU?

O VAZU PE SOTIA SA CARE PLANGEA SI LESINA,SI SE SIMTI SI MAI DEZNADAJDUIT,DACA NICI EA NU L-A OBSERVAT INSEAMNA CA E SORTIT PIEIRII.SIMTI CUM CEVA ASCUTIT II STRAPUNGE PIEPTUL,SI I-SI DA-DU DISPERAT SEAMA CA E MACELARIT CA UN ANIMAL,DE VIU…

OSCILA INTRE VIS SI LUMINA ACEEA CARE VENISE DUPA EL SE PARE…NU MAI SIMTEA NIMIC INSA STIA CA ESTE DISECAT SI INTORS PE TOATE PARTILE…II PAREA RAU DE BIETULSAU CORP,II PAREA RAU CA SOTIA SA VA TREBUI SA TREACA PRIN MOMENTELE ASTEA…INAINTE DE A SE DESPRINDE DE,VAI TRUPUL ACELA SFARTECAT SI PLIN DE RANI,O PRIVI ULTIMA OARA IN OCHI SI O LACRIMA I SE ROSTOGOLI PE OBRAZUL TAIAT SI TUMEFIAT…

IATA CE LASA IN URMA,UN CORP DISTRUS SI PLIN DE VICII…CUM A PUT EL SA VIETUIASCA ACOLO ATATA TIMP?SA SE SIMTA LEGAT DE CARCASA ACEEA CARNALA ATAT DE URATA SI VICIOASA?

LUMINA IL INCONJURA CA UN VESMANT SI CALDURA EI ERA PARTE DIN EL ACUM…UITA DE VIATA SA PE PAMANT,DE TOTI CEI CASRE I-A CUNOSCUT,DE DURERI SI CHINURI…ACUM SE NASTEA A DOUA OARA…ACUM ERA COPIL AL LUMINII IAR CASA II ERA CERUL ATA DE4 ALBASTRU SI SENIN IN CARE MAI DESCOPERI SEMENI AI SAI CE-L INCONJURARA URANDU-I BUN VENIT…

~ de hellqueen pe Iunie 9, 2010.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: